marți, 17 aprilie 2007

Metode ciudate de evanghelizare

Aseara am vazut o emisiune pe un post de televiziune crestin, cu un iluzionist, magician, sau cum i-o mai fi zicand, vestind evanghelia. Deci, cam cum facea: intai ii uimea pe oameni cu trick-urile lui, in care incerca sa explice ca ceea ce face el sunt doar smecherii pe care le-ar putea face si un copil de 8 ani (dupa 15 ani de exercitiu), si ca unii chiar inseala pe oameni cu ele, facandu-i sa creada ca sunt adevarate; apoi la urma vestea evanghelia, e drept, foarte concis si frumos si ii chema pe oameni sa isi predea viata lui Isus. Totusi, metoda in sine este chestionabila. Ei spun - pentru ca am constatat dupa emisiune cautand pe net, ca sunt mai multi de felul acesta - ca totul este o iluzie si ca nimic nu este adevarat si ca ceea ce fac ei este curat, fara duhuri, fara chemat de morti, fara puteri paranormale, fara ajutor de niciunde. Just tricks. Exista ideea asta ca nu conteaza cum faci evanghelizare, important este sa faci. Mie mi se pare ca suntem in cazul asta, cu iluzionismul, la marginea cea mai abrupta de permisivitate. Nu stiu prea multe despre hipnoza, manipularea psihicului, etc, dar cred ca este un joc periculos. Mi-ar place sa comentezi acest articol, si sa spui parerea ta. Daca ai mai auzit si despre alte metode de evanghelizare suspecte, scrie-le aici sa le comentam impreuna. Have a nice day!

luni, 16 aprilie 2007

Desi i-a fost greu, Isus a acceptat crucea

Ne-am obisnuit cu faptul ca Fiul Lui Dumnezeu a acceptat sa moara pe o cruce pentru omenire, si nu mai suntem miscati prea mult de asta. Slava Domnului ca a facut asta! Dar macar de am multumi! Ce bine ar fi. Psalmistul spune: O, de ar lauda oamenii pe Domnul!! Vedea si el ca oamenii nu laudau pe Domnul. Imi dau seama cat de comozi am ajuns si cat de putin ne mai pasa de ceea ce a facut Domnul pentru noi atunci cand trebuie sa facem si noi ceva pentru El sau pentru altii. Am observat ca de multe ori mi-e lene sa ma rog pentru altii atunci cand m-i se cere. Totusi ma motivez si zic: ISUS A MURIT PENTRU OMUL ACESTA, iar eu... mie mi-e lene sa ma rog. Ce mare efort din partea mea. Sa casc gura si sa zic o rugaciune. De multe ori mi-e lene sa cant si sa laud pe Domnul. Totusi ma motivez si zic: ISUS A MURIT PENTRU MINE, iar eu?? Mie mi-e lene sa casc gura si sa cant. Mi-e lene sa citesc Biblia, si totusi ca eu sa o am azi in biblioteca, ISUS A TREBUIT SA VINA PE PAMANT SI SA SE LASE CRUCIFICAT. Nu sunt vrednic de EL daca nu stiu sa apreciez jertfa Lui, daca nu stiu sa il laud, sa ma jertfesc, sa ma supun sa ii fiu ucenic. Isus merita mai multa atentie.

joi, 12 aprilie 2007

Despre alegeri

Imi dau seama tot mai mult ca viata mea e o serie de alegeri pe care le am de facut zilnic. Dumnezeu imi pune in fata mereu binele si raul, binecuvantarea si blestemul. Raul si blestemul nu sunt asa... cu coarne si copite, sau hidoase de sa nu te uiti la ele. Nu,nu,nu. Am invatat asta. Raul de cele mai putine ori apare ca in filmele horror. El apare atractiv, dulce, BUN chiar, de luat in seama. Scopul Diavolului nu este sa ma ucida si gata, sau sa ma bage in sperieti. El mai degraba ar vrea sa ma distruga intr-un mod lent, si la final sa ma ia cu el in infern. Yep, sounds scary. Asa este de fapt. Nici binele nu striga la mine, nu ma trage de urechi, nu ma ia de maini, nu ma impinge de la spate. El asteapta sa fie ALES. Dumnezeu insusi zice: iti pun inainte binele si raul, binecuvantarea si blestemul, moartea si viata. Apoi zice: ALEGE binele, binecuvantarea, viata, ca sa traiesti.. si sa traiesti bine. Acum ca sa fii capabil de ALEGERI POTRIVITE, iti trebuie intelepciune. Cartea Proverbe din Biblie zice despre intelepciune:

"Înţelepciunea strigă pe uliţe, îşi înalţă glasul în pieţe:

strigă unde e zarva mai mare; la porţi, în cetate, îşi spune cuvintele ei:

,,Pînă cînd veţi iubi prostia, proştilor? Pînă cînd le va plăcea batjocoritorilor batjocura, şi vor urî nebunii ştiinţa?"

sau:

"Nu strigă înţelepciunea, şi nu-şi înalţă priceperea glasul?
Ea se aşează sus pe înălţimi, afară pe drum, la răspîntii,
şi strigă lîngă porţi, la intrarea cetăţii, la intrarea porţilor:
,,Oamenilor, către voi strig, şi spre fiii oamenilor se îndreaptă glasul meu.
Învăţaţi-vă minte, proştilor, şi înţelepţiţi-vă nebunilor!
Asculaţi, căci am lucruri mari de spus, şi buzele mi se deschid ca să înveţe pe alţii ce este drept.
Căci gura mea vesteşte adevărul, şi buzele mele urăsc minciuna!"

Exista o chemare a intelepciunii pe care multi oameni azi se fac ca nu o aud. Ea e destul de dura, si te pune sa recunosti cate ceva despre incapacitatea ta de a te descurca singur. Intelepciunea, in conceptia Biblica, a avut intotdeauna a face cu morala. Si inceputul intelepciunii, zice Solomon, este TEAMA DE DUMNEZEU. Ce pacat ca ratam inceputul de multe ori si construim fara temelie. Vrem sa fim intelepti dar fara sa il respectam pe Dumnezeu.
Viata este o suma de alegeri, bune sau rele pe care le facem. Intelepciunea este aceea ce ma ajuta:
"Iată începutul înţelepciunii: dobîndeşte înţelepciunea, şi cu tot ce ai, dobîndeşte priceperea.
Înalţă -o, şi ea te va înălţa; ea va fi slava ta, dacă o vei îmbrăţişa.
Ea îţi va pune pe cap o cunună plăcută, te va împodobi cu o strălucită cunună împărătească.
Ascultă, fiule, primeşte cuvintele mele, şi anii vieţii tale se vor înmulţi.
Eu îţi arăt calea înţelepciunii, te povăţuiesc pe cărările neprihănirii.
Cînd vei umbla, pasul nu-ţi va fi stînjenit; şi cînd vei alerga, nu te vei poticni.
Ţine învăţătura, n'o lăsa din mînă; păstrează -o, căci ea este viaţa ta."

Emil Cioran spunea ca viata este o suma de ocazii pierdute. Eu as completa... si de ocazii castigate. Poate am pierdut ieri o ocazie de a alege bine. Dar azi voi alege bine, pentru ca ma tem de Dumnezeu.

duminică, 8 aprilie 2007

Pentru ca ne-a iubit...

Lupta e a noastra

Lupta e a noastra si intr-un fel si in altul. Ce lupta? Lupta pe care toti o avem in noi, si anume lupta firii pamantesti cu Duhul. O experimentam fie ca nu ni s-au uscat bine hainele de botez, fie ca am albit in casa Domnului. Ea este normala, si de aceea spun ca e a noastra, pentru ca Biblia ne spune ca firea cea veche, pamanteasca coexista cu Duhul Lui Hristos care ne-a fost dat si este in noi. Totusi exista o diferenta, si anume: cand ne intoarcem la Hristos, firea cea veche doar ne da indemnuri spre pacat, insa nu ne mai poate subjuga, fara sa ii dam noi dreptul. Ea nu mai are dreptul acesta asupra vietii noastre, insa incearca sa ne duca din nou in robie. Duhul pe de alta parte, si El ne da indemnuri, dorind sa rodeasca in noi. Avem acum puterea de a castiga lupta in mana noastra. Putem alege, si Pavel ne spune in Romani 8:12 ca noi nu mai datoram nimic ririi pamantesti ca sa mai traim dupa indemnurile ei. Duhul Lui Hristos fiind in noi ne face puternici, capabili sa alegem intre indemnurile Lui si indemnurile firii pamantesti. Si aici pot spune ca lupta e a noastra, adica o putem castiga. Hristos ne da dreptul acesta: de a merge biruitori spre biruinta, in Numele Lui. Noi cei ce am murit impreuna cu El si am inviat impreuna cu El, am murit fata de pacat, fata de firea veche. Noi cei ce ne-am pocait, am primit darul Sfantului Duh, asa cum le spunea Petru ascultatorilor lui in Fapte. Este promisiunea Lui Dumnezeu, si este darul Lui pentru noi. Daca ne-am facut una cu El in moartea Lui, ne-am facut una cu El si in invierea Lui. Si stim ca Hristosul inviat nu mai moare, si ca El TRAIESTE VESNIC PENTRU DUMNEZEU, si asa suntem noi. Lupta e a noastra.

joi, 5 aprilie 2007

Eu nu gasesc nici o vina in El...

Afirmatia lui Pilat despre Domnul Isus a fost: "nu gasesc nici o vina in El". O declaratie care urmeaza intrebarii "Ce este adevarul?". Sa fie acesta oare ADEVARUL? ISUS este adevarul si El este fara vina. Ar trebui sa multumim Domnului pentru acest adevar. Nu acelasi lucru se poate spune despre orice alta fiinta umana. "Toti au pacatuit si sunt lipsiti de slava Lui Dumnezeu" zice Biblia. O afirmatie pe care o simtim pe pielea noastra de oameni, care inca traim in trupuri de carne. Si carnea nu poate sa se supuna Legii lui Dumnezeu. Insa cei ce au Duhul Lui Hristos in ei,nu mai sunt carnali, adica coplesiti de dorintele pacatoase, influentati in tot ceea ce sunt ei de pamantescul care inca mai exista. Slava Lui Dumnezeu este puritatea, sfintenia, dragostea sublima (sublim = Adj. Care se ridică sau se află la o mare înălţime în ierarhia valorilor, la cel mai înalt grad de desăvârşire, de frumuseţe; măreţ, superb, înălţător, minunat) si el ne-o daruieste prin Hristos si noua. El ne-a cunoscut cum suntem inainte sa ne cheme la mantuire. A stiut toate esecurile pe care le vom avea, a stiut ca vom pacatui si dupa ce ne vom intoarce la El, a stiut ca suntem imperfecti si ca de multe ori aceasta imperfectiune va aduce rusine si Lui si noua, a stiut ca vom avea de parcurs un drum greu si anevoios spre Chipul Lui Hristos in noi, si totusi ne-a ales. De aceea fiinta umana rascumparata este cea mai mare minune pe care El o face, capodopera creatiei Lui: O SCHIMBARE IN ACELASI CHIP CU AL SAU. Daca eram noi in locul Lui Isus, nu stiu cate sanse i-am mai fi dat lui Petru... da, acel Petru care s-a lepadat intr-un mod josnic de Domnul lui care era gata sa moara pentru el. Totusi Hristos a facut din el, din Petru, un om de o deosebita valoare. Domnul a folosit lepadarea lui, pentru a-l face mai puternic. Petru s-a pocait, iar ceea ce trebuia sa il omoare, l-a facut mai puternic. Daca renuntam vreodata la aceasta slava a Lui Dumnezeu, am pierdut totul. Am incredere in Domnul meu ca ceea ce a inceput cu mine, El poate duce la bun sfarsit. El nu a venit sa ma judece, ci sa ma mantuiasca, iar mantuirea aceasta se termina in cer cand voi fi cu el. Deaceea imi pun TOATA SPERANTA in harul care imi va fi adus la venirea Lui Isus Hristos, astfel incat sa pot intra pe portile raiului, si sa fiu pentru totdeauna cu El.
"nu gasesc nici o vina in El" este adevarul.

la inceput...

Salut tuturor

De multa vreme am tot vrut sa imi fac un spatiu al meu care probabil ma va ajuta sa ma exprim si sa comunic cu voi, care aveti chef de vorba. Da, trebuie sa ai chef de vorba... dar ca sa vorbesti trebuie prima data sa gandesti. Prea multi doar cu chef de vorba... dar fara chef de gandit. Nu credeti? Asa mi se pare mie. Vreau sa exprim in acest spatiu ceea ce GANDESC. Asa vreau sa ma ajute Dumnezeu. Poate nu voi reusi intotdeauna sa pun pe "hartia" asta virtuala cele mai alese ganduri. Va invit atunci sa ma criticati, voi cei care veniti cu ceva mai bun. Voi care veniti cu rodul unei gandiri sanatoase. Vreau sa fim de folos cu ceea ce scriem. Cred ca orice gand bun si desavarsit vine de la Dumnezeu, asa ca vreau sa ma las condus de EL si sa fiu de folos cu ceea ce imi da el. Vreau ca Domnul sa poata scrie o carte de aducere aminte despre mine de fiecare data cand scriu ceva aici. Si despre voi care scrieti sau comentati la fel. God bless u!

Postari mai vechi