marți, 25 martie 2008

disciplina meditatiei sau Cugetarea


Daca veacul acesta ne ofera multe lucruri bune, cred ca daca nu suntem atenti platim cu lucruri mai bune. Unul dintre aceste lucruri pe care se pare ca il pierdem sau unii nici nu l-am avut inca, este meditatia. Nu cea "transcendentala" sau yoga, ori altceva de genul acesta. Vorbesc despre a gandi profund la Dumnezeu, la sensul vietii, la Cuvantul Lui Dumnezeu inspirat, la modul nostru de a trai, la relatiile pe care le avem sau nu le avem.. etc. Ramai uimit cand citesti Biblia, si nu numai Biblia, sa vezi ca oamenii din alte secole, chiar de la inceputul lumii gandeau mai mult si mai profund ca noi, astazi. Mi-e teama sa nu ne transformam in cyborgi care fac toate lucrurile cu un oarecare automatism, dupa cum cineva l-a programat sa actioneze, avand foarte putina gandire proprie. Mai mult instincte decat gandire profunda. Mai mult instincte de conservare decat relatie si dependenta de Dumnezeu si traire prin credinta. Credinta??!!! ooups! De ce filmele din boxoffice-ul de azi sunt Spiderman, Piratii din Caraibe, desenele Marvell, Codul lui DaVinci si altele de felul acesta? Doar divertisment! Nimeni nu mai analizeaza ce vede, ce citeste, ce aude! Totul vine pe banda si noi inghitim frumos fara discernamant. Dar vorba aceea: Garbage in - garbage out...

sâmbătă, 9 februarie 2008

Cine este calificat?


"..Domnul nu se uită la ce se uită omul.." (1 Samuel 16:7)

Un comis voiajor recent angajat a trimis companiei primul raport cu privire la vînzările făcute. Superiorii lui au rămas împietriti. El scrisese: "Am dus l-a omul acesta care nu cumprat nimic niciodată de la noi si iam vîndut multi produse. Acuma mă duc la Cicago." Înainte ca directorul departamentului de vânzări să-l concedieze a sosit al doilea raport: "Am ajuns la Cicago si a-m vândut peste un milon de produse." Temându-se să-l concedieze si fiindu-i si mai frică să-l păstreze, directorul a plasat problema în bratele directorului general. În dimineata următoare, personalul departamentului de vînzări a observat cu stupoare pe afisier, alături de cele două rapoarte ale comis-voiajorului, o notă din partea directorului general: "An petrecut prea mult tinp încercînd să scriem coret si prea putin timp încercat să ne vindem produsele. Să ne uităm atent la aceste vînzări. Vreau fiecare să citeste cele două rapoarte de la Gooch care unblă din casă în casă si face o trabă foarte bună penru noi. Fiecare ar trebi să merget si să facetja fel."

Nu diploma din cui te face strălucit, ci intuitia.. initiativa ..integritatea. Înarmat cu ajutorul lui Dumnezeu si cu darurile Duhului Sfant, esti mai mult decât calificat

autor necunoscut

marți, 18 decembrie 2007

Puterea scopului



Nu imi dau seama prea bine cum au reusit atatea biserici evanghelice sa supravietuiasca ani la rand fara sa aiba alt scop decat intalnirea de la biserica de peste saptamana si de duminica. E adevarat ca in fiecare biserica au fost totdeauna si cativa vizionari care doreau sa faca mai mult de atat, si cred ca ei au fost cei ce au salvat bisericile. Insa ei au fost cei prigoniti de proprii lor frati, chemati la comitete, avertizati sa nu se creada ei mai altfel ca oricum biserica are liderii ei care vegheaza ca lucrurile sa mearga bine. Lucrarea lor a fost de cele mai multe ori criticata si a continuat "underground" oarecum. Pentru unele biserici tot ce putea face un om, singurul scop pe care si-l putea propune, era sa se pastreze sfant ca sa ajunga in cer, si sa zica poezii, sa cante cantece, si sa predice. Altceva nu se prea facea prin biserici. Daca nu aveai memorie sa inveti poezii si sa stii sa reciti, daca nu aveai loc pe la amvon (chiar si in cazul in care puteai tine o predica) sau nu aveai voce sa canti in cor sau solo, erai pe dinafara, pentru ca altceva nu era promovat, nu era sustinut si imbratisat in biserici. Acum lucrurile s-au mai schimbat pe ici pe colo, si tinerii au inceput sa viseze la ce fratii mai in varsta "nici nu au visat", au inceput sa aiba viziune si sa lucreze in diferite arii si domenii ale slujirii. In muzica, de exemplu, poti canta mai multe stiluri, poti adopta stilul care ti se potriveste. Arta, alta decat cea muzicala, poetica si oratorica, nici nu a fost atinsa in anii trecuti. Acum avem pictori care slujesc Cuvantul cu penelul, avem actori care joaca in drame, pantomime, scenete, coregrafie, film chiar. Avem si intelectuali care ajuta copiii din oras sa invete carte si sa devina oameni, dar nu numai atat ci si oameni ai imparatiei. Avem oameni de afaceri care fac bani multi si care finanteaza Imparatia Lui Dumnezeu si arata lumii cum e sa fii un patron crestin. Avem oameni care infiaza copii si ii cresc in teama de Domnul si le ofera sansa sa zica cuiva mama si tata. Avem oameni care merg la inchisori si vorbesc cu osanditii acestei lumi redandu-le libertatea chiar dincolo de gratii... "am fost la inchisoare si ati fost pe la Mine", "am fost sarac, flamand si dezbracat si ati avut grija de Mine". Ma gandesc acum, in prag de Craciun, la faptul ca Isus, Regele Universului, Fiul Celui Preainalt, a trebuit sa fuga in Egipt, sa se ascunda de mania unui om, si in fuga lui a fost dus de doi oameni, Iosif si Maria, care si-au asumat grija Lui. M-i se pare asa de interesant... Dumnezeu se facuse un bebe mic, fara aparare, fara nici o putere, care trebuia hranit la san, schimbat de scutece (!!) si protejat de niste oameni. Nu ne vorbeste asta despre faptul ca Lui ii place, se desfateaza, iubeste sa fie iubit si slujit de oameni? Vorbeam despre scop totusi, si acesta este scopul: sa fii robul lui, dar si mama si tata pentru El, prieten si vecin de treaba, frate si sora. Sa il iubesti si sa il slujesti cu pretul vietii tale. Acesta este cu adevarat un scop pentru care merita sa mori. Acum acest scop trebuie sa il ai in inima, sa il simti, nu e suficient sa il auzi. Trebuie sa faca parte din tine, sa reverbereze in toata fiinta ta. Atunci vei fi un om fericit. That's it!

sâmbătă, 3 noiembrie 2007

06. Forgive Me

Group 1 Crew
by Group 1 Crew

Lyrics:
Father, I’m going through some heavy things
It seems like this world ain’t getting any better
The more we try to get closer to You
The farther we run from Your throne

I’ve spent so many nights wonderin’ when will it end
When will the day come when happiness begins
I’m running the race but it seems too hard to win
I’m sick of mourning my stomach is throwing up in the morning

I’m calling for help and watching it melt away
My heart’s been put on display and put away
In many ways, many times I told myself it was ok
And anger was the price that was paid
While these faded dreams just screamed to bring them home

The burden was too heavy I kept running from the throne
I can’t take it any longer
I can taste my spirit hunger
God please help me get home

Chorus:
Lord though I walk through the valley of the shadow of death
I’m not scared cause You’re holding my breath
I only fear that I don’t have enough time left
To tell the world that there’s no time left, Lord please
Lord though I walk through the valley of the shadow of death
I’m not scared cause You’re holding my breath
I only fear that I don’t have enough time left
To tell the world that there’s no time left

I’ve come to terms that I’m burning both sides of the rope
And I’m hoping that self-control would kick in before I’m choking off
The sin that be destroying every fiber I got
I need the Lord in every way I’ll never make it I’m not
Going back to the way I was before Christ in my life
I couldn’t do it I would lose it there’s no point to the fight
And I’m writing this song, for the people who don’t belong
I pray away the pain you feel from all the things that went wrong
Inside a life that’s filled with anger and disappointment
Cause daddy treated you weaker than all of the other kids
It’s annoying and I feel for all of you who wanna give up
You feel stuck I feel the same way Lord help us stay up
You couldn’t pay me to abandon the idea of true hope
That I could make it through this life into a place where there’s no crying
I’m dying to find You with open arms when I go
Knowing You love me and You waiting to give rest to my soul

Lord I don't know what I'm struggling for
There’s go to be more
Than this life I know
But still I’m here fighting to never give up
I find strength in Your love
And You will see me through

Behind the Song:
"This song was birthed after a deep time of prayer in which we discovered the need for understanding how God viewed us in the light of his forgiveness. So many times as humans we like to place humanistic qualities on God simply because we can’t comprehend how He can love such unlovable creatures…and yet He still does. This song gives every listener the courage to believe that with God, it’s never too late to be forgiven. When you embrace this grace He’s made available to us, there’s nothing you ever need to fear. No valley in your life is permanent…" - Group 1 Crew | | | |

vineri, 2 noiembrie 2007

Mai este timp pentru pasi mici?

Cand lucrurile merg rau intr-o organizatie oamenii migreaza spre altele mai prospere, sau catre ceva nou. Odata cu trecerea timpului intr-o organizatie se pot intampla doua lucruri: ori evolueaza si creste ori imbatraneste si devine ineficienta prin neadaptare. Biserica este in aceeasi situatie, aici vorbind despre biserica ortodoxa, penticostala ori de alta culoare. Comunistii ne-au tinut uniti chiar daca nu ne-a placut insa acum cand avem libertate, unii prefera sa paraseasca oragnizatiile vechi si sa intemeieze altele noi. Este de inteles, insa exista si varianta a doua cand poti ramane in interior si sa incerci sa schimbi ceva. Pretul este mare si putini sunt cei ce fac acest sacrificiu. Sa renunti la confortul de a face ceva complet nou sau de a o lua de la "0" este un sacrificiu. Insa intrebarea mea ar fi SE MERITA? Ar putea cineva schimba ceva in Biserica Ortodoxa? Sa o inoiasca fara vrerea ei? Ar putea cineva schimba ceva intr-o alta organizatie bisericeasca ce are deja vro 80-90 de ani de existenta? Mai este timp pentru a face toti pasii aceia mici si necesari pentru schimbare? Astept parerea ta care ai citit...

luni, 3 septembrie 2007

Saviour king (Rege salvator)

Da, este vorba despre Isus. Isaia 42:7 spune despre Robul Domnului ca El va scoate "din temnita pe cei legati, din prinsoare pe cei e locuiesc in intunerec". Ma gandesc insa daca astazi mai are pe cine scoate din temnita. Ne uitam in jurul nostru si vedem o lume pentru care entertainmentul este totul. Sunt lipiti de televizor si pentru ei show-urile, party-urile sunt totul. Par asa de fericiti cand te uiti la ei. Desi biblia numeste desfrau ceea ce fac ei, si ii numeste prizonieri in intunerec, ma gandesc daca ar vrea sa fie eliberati. Bineinteles ca ei nu stiu ce inseamna libertate pentru ca de prea multa vreme sunt in captivitate si confunda viata adevarata cu traiul in inchisoare. N-au vazut lumina zilei niciodata... Ma intreb totusi cum ii vedem noi, cei ce suntem liberi. Noi, cei ce am vazut lumina, pe Hristos, cum ii vedem pe ei. Suntem satui de libertate, si avem impresia ca viata ce o duc ei e mai buna. Am vrea sa facem ce fac ei, insa fara a ne pierde libertatea. Nu se poate. Cine traieste in pacat este rob lucrului de care este stapanit. Isus traieste si El inca elibereaza. Si pe noi si pe ei. Trebuie doar sa iubim lumina si sa uram intunerecul. ISUS ESTE LUMINA LUMII. SI TU SI EU SUNTEM LUMINA LUMII(daca EL traieste in noi. AMEN

vineri, 31 august 2007

Cand pornografia ataca...

Se ascunde Dumnezeu?

Relatia cu Dumnezeu este posibila! Totusi asa de putini il gasesc pe El. Oare de ce? Matei 6:6 spune: "Ci tu, cind te rogi, intra in odaita ta, incuie-ti usa, si roaga-te Tatalui tau, care este in ascuns; si Tatal tau, care vede in ascuns, iti va rasplati." Dumnezeu este Tatal nostru, insa El este de gasit in ascuns, sau in secret. Trebuie cautat. "cautati pe Domnul cata vreme se poate gasi, chemati-L cata vreme este aproape". In secret, in ascuns, acolo se gaseste El, insa lumea din jurul nostru face atata galagie, ne tine ocupati in asa masura incat sa nu mai mergem in secret, sa nu mai avem intimitate. Nu-i asa ca tanjim dupa camaruta in care sa fim doar noi si EL? Incuie-ti usa! Asta poate insemna: inchide-ti telefonul, nu? Inchide-ti mess-ul, nu? Yeah, right!

miercuri, 29 august 2007

Tot tarani am ramas

Nu va speriati - mai ales voi astia tineri ce nu ati pus mana pe sapa niciodata - si nu o luati in sens negativ. E bine sa fim tarani si Biblia ne spune ca toti suntem tarani intr-un fel, adica toti ne ocupam cu semanatul si cu recoltatul. In Galateni ni se spune ca "ceea ce seamana omul, aceea va si recolta". Daca seamana cineva in natura lui pacatoasa, in firea pamanteasca... va recolta ceva ce acest "pamant" produce, si anume "putrezirea". Adica pamantul nu-i de calitate si tot ce iasa din el este putred, stricat si pute. Daca, insa, semanam in Duhul Sfant, atunci recoltam din Duhul VIATA.Deci tot ce facem noi este o samanta, buna sau rea, semanata intr-un pamant bun sau rau. Sa nu credem cumva ca facem un anume lucru si el este fara importanta, sau spunem ceva si nu conteaza. Vom da socoteala si de fiecare cuvant rostit vreodata, sau de fiecare privire, etc. Daca acum recoltam ceva ce nu ne place, inseamna ca am semanat o samanta asemanatoare cu recolta. Semeni un gand - recoltezi o fapta; semeni o fapta - recoltezi un obicei; semeni un obicei - recoltezi un caracter si un destin. Faceti rost de o samanta buna si puneti-o intr-un pamant bun. Fii un taran de taran.

miercuri, 1 august 2007

Garbage in... garbage out

Acesta este principiul dupa care functioneaza computerele: ce introduci, aceea si scoti. Acesta este principiul dupa care functioneaza si omul. Isus a spus ca omul scoate ceea ce are in inima, bune sau rele, inima fiind asemanata cu o vistierie, un depozit in care punem ceeea ce are valoare pentru noi. Nu ar fi de ras ca cineva sa isi construiasca un depozit blindat, bine pazit de gardieni, si sa puna in el conserve goale, sticle goale de plastic (chiar si pline cu coke tot ar fi de ras), caiete vechi si reviste citite de ani de zile, ziare ingalbenie cu Ceausescu, si alte lucruri fara valoare, sau chiar gunoaie? Toti ar zice ca omul are o problema la "mansarda". Inima noastra este un astfel de depozit si de foarte multe ori ne asemanam cu omul descris deasupra. Strangem in inima noastra lucruri fara pret, de nimic sau chiar gunoaie ale acestei lumi, si ceea ce dam afara este bineinteles ceea ce am pus inauntru. Insa daca strangem lucruri de valoare, vom da din noi stiinta si intelepciune. Asa mi-ar place sa vorbim in asa fel incat cei de lana noi sa zica: Men, ce zice omul acesta ar trebui scris intr-o carte, ca sa auda si altii. Dar daca nu pui intelepciune in inima nu ai de unde sa o scoti... Intelepciunea inca mai sta pe ulite si mai striga: "Cine-i prost sa vina la mine!" Nu trebuie sa ne fie frica de ea, de intelepciune si nici rusine ca suntem prosti. Ea nu ne va zice la nimeni ca am cautat-o si am ajuns la ea cu inima plina de mizerii si capul plin de prostie. Ea ne va lua langa ea si ne va invata tot ce stie fara sa ne judece. Si prietenii vor vedea schimbarea, Dumnezeu se va bucura iar noi vom fi oameni impliniti.

joi, 19 iulie 2007

Ligheanul cu apa...

.......Un condamnat la 20 de ani de inchisoare pentru omor, l-a dat in judecata pe Dumnezeu, domiciliat in cer, pentru inselaciune, tainuire, abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, primire de foloase necuvenite si trafic de influenta. El pretinde ca, prin botezul primit la biserica ortodoxa, e ca si cum s-ar fi facut un contract de indepartare a diavolului si de ferire de necazuri. "Pana acum, paratul nu si-a onorat contractul. Dimpotriva a pretins si primit de la mine in cursul vietii diferite bunuri si rugaciuni in schimbul iertarii pacatelor si promisiunii ca voi scapa de necazuri si voi avea o viata mai buna", se arata in plangerea semnata de puscarias. Doamne mare e gradina TA...
12-07-2007 | presaonline.com
asa ca ar fi bine sa nu mai prosteasca unii populatia ca diavolul ar fugi asa de un lighean cu apa... la botez.

Postari mai vechi